• Le doyen de la presse Européenne

Una dinamica nova per a cunfraternita Santa Croce di u Furciolu

A struttura vole cuntinuà e so missioone religiose è umaniste.....
Una dinamica nova per a cunfraternita Santa Croce di u Furciolu


Rilanciata à l’iniziu di l’anni novanta da unepochi d’abitanti di u rughjone, a cunfraternita Santa Cruci di u Furciolu è di u Panicali hà tenuta a so Assemblea Generale à a fine di settembre. Intornu à un scagnu novu è u so priore François Roux, a struttura vole cuntinuà e so missione religiose è umaniste…


A dicenu tutti, è masimu l’ecclesiastichi, e cunfraternite anu tutte un rolu maiò è specificu in Corsica. Masimu chè u mondu rurale hè sempre statu prisente. È s’ellu hà difficultà à mantenesi oghje, isse strutture crescenu è portanu un soffiu novu à u nivellu suciale, umanu è religiosu. Una spezia di filu rossu chì favurizeghja u mantenimentu d’una certa radica. Hè u casu di a Cunfraternita Santa Cruci di u Furciolu è di u Panicali, sparita, cum’è tanti cuncetti religiosi è altri, dopu à a prima guerra mundiale, è rilanciata in l’anni novanta à l’iniziativa di u merre di u Furciolu, Jean-Pierre Bozzi è qualchì abitante di u Taravu. Dapoi issi tempi quì, i membri cuntinueghjanu à mantene cù e so azzione, un filu suciale.


Quindeci membri

Cusì, u 28 di settembre scorsu, s’hè tenuta a tradiziunale Assemblea Generale. Membru di a struttura, François Roux, cunniscitu per u so impegnu in Corsica per cunnosce i nomi di a ghjente interrata in i campusanti, hè statu elettu à l’unanimità priore di a cunfraternita. « Sò cunfrateddu dapoi più di cinqui anni, spiega l’omu, cunnoscu i bisogni, l’impegnu necessariu à prò di l’abitanti è semu tutti à u serviziu di l’abitanti di u rughjoni. »

Dapoi issu tempu, u priore participeghja à a vita di a cunfraternita ma scopre una respunsabilità nova. « A Cunfraternità hè stata ripigliata da Jean-Pierre Bozzi, aghjusta u priore, è hà pussutu ripiglià fiatu in u Furciolu, u Panicali è in d’altri lochi di a vaddi. »

I cunfratelli (omi è donne) ghjunghjenu da u Furciolu, u Panicali ma dinò Zigliara, Azilone è ancu più luntanu (Grussettu, Magà…). « Cuprimu tutta a vaddi è andemi induva ci n’hè u bisognu. Ci sò monda azzioni da i festi patrunali à tanti manifestazioni. »


Assicurà a trasmissioni

A cunfraternita adunisce, oghje, quindeci membri chì eranu, guasgi tutti à l’iniziu in l’anni novanta. Ma ghjunghjenu, dinò, ghjovani à fà cresce a struttura. « Circhemu d’andà à circà d’altri parsoni. Ghjunghjerà à pocu à pocu.Masimu ghjovani da pudè assicurà a trasmissioni trà l’anziani è i più ghjovani.Hè unu di i nosci scopi maiò. Avemi un ghjovanu di sedeci anni è un anzianu di più di novanta anni. »

A struttura t’hà duie azzione maiò, quella di participà, cum’è tutte l’altre, à a liturgia (animazione è canti), ma dinò azzione suciale quand’ellu ci n’hè u bisognu, d’un puntu di vistu umanu è ancu finanziariu. In un rughjone induve e tradizione canterine sò prisente è assai ricche, i cunfratelli mettenu un puntu à amparà è tramandà i versi taravesi. « Faci parta di a noscia tradizioni, masimu ch’è noi t’avemu ghjovani chì cantanu abbastanza bè. Amparà i versi d’ind’è nò, hè dinò una priurità. »

Cusì, a cunfraternita hè à fiancu à u prete Antone Peretti, chì hà a maestria di tutti sti versi. « Avemi registramenti di i versi, da pudè mantena a tradizioni, eppo travagliemu cù l’insemi di i cunfrateddi. »

Da stu puntu quì, ci serà un attellu d’amparera di u cantu ghjesgiale u 16 di nuvembre à a merria di u Furcioli, cù Ghjuvan Petru Bozzi, anzianu merre è canterinu rinumatu. E cunfraternite scambianu trà elle, ciò chì dà, dinò, un arnese impurtante à prò di u sustegnu di a ghjente. E leie sò d’altronde, sulcate trà tutte e strutture. A cunfraternita participeghja à d’altre celebrazione da per tuttu in u Taravu. Un’adunita in Corti da quì à pocu, e celebrazione di i Santi è di a Santa Andria, custituiscenu l’azzione di a cunfraternita, à cortu andà.

F.P.
Photo : F.P
Partager :